Concursul Naţional de limba şi literatura română "Mihai Eminescu"
 
 

REGULAMENTUL
de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare

I. Cadrul general

Art. 1. Concursurile şcolare au ca obiectiv general promovarea ideilor de competiţie şi performanţă a studiului la disciplinele prevăzute în curriculumul şcolar şi se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru domeniile ştiinţelor, tehnicii, meseriilor, artelor, civic, sportiv, interdisciplinar etc.
Art. 2. Concursurile şcolare promovează valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair-playul competiţional. În vederea aprofundării şi extinderii curriculare pot fi elaborate programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.

II. Etapele concursurilor

Art. 3. Concursurile şcolare se desfăşoară la nivelul următoarelor etape: pe şcoală, locală (comună, oraş, sector), judeţ/municipiul Bucureşti, naţională.
Art. 4. Selecţia participanţilor la concursuri şcolare se face pe baza rezultatelor obţinute la fazele anterioare, cu excepţia fazei pe şcoală, la care participarea se realizează pe baza opţiunii elevului sau/şi la recomandarea profesorului.
Art. 5. Graficul de desfăşurare a fazelor concursurilor şcolare se stabileşte de către DGIP din MEC, în funcţie de specificul fiecărei discipline de studiu.

III. Responsabilităţi şi atribuţii

Art. 6. De organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare răspund unităţile de învăţământ, inspectoratele şcolare şi directorii DGIP din MEC, iniţiatorul acestei competiţii. În organizarea şi desfăşurarea concursurilor, acestea pot colabora cu societăţi şi instituţii ştiinţifice, culturale, cu organizaţii nonguvernamentale, autorităţi locale, cu persoane juridice sau fizice care sunt interesate în a sponsoriza aceste activităţi, în condiţiile prezentului regulament.
Art. 7. Pentru coordonarea concursurilor şcolare se constituie, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Comisia Naţională de Coordonare, având următoarea componenţă:

Art. 8. Comisia Naţională de Coordonare stabileşte numărul participanţilor pentru fiecare disciplină şi judeţ, pentru toate tipurile de concurs.
Art. 9. Pentru fiecare disciplină din concurs sunt stabilite Comisii centrale de organizare şi evaluare care au următoarea structură:

Comisiile centrale pe specialităţi sunt aprobate de secretarul de stat. În cazuri speciale se pot numi şi preşedinţi de onoare ai concursurilor şcolare.
Art. 10. La nivelul inspectoratelor şcolare sunt numite, de asemenea, comisii de organizare şi evaluare pentru celelalte etape de concurs. Membrii comisiilor de organizare şi evaluare răspund de corectitudinea desfăşurării concursului şi a evaluării probelor.
Comisiile au obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile de la data concursului, situaţiile statistice şi tabelele cu elevii calificaţi pentru următoarea etapă a concursului.
Art. 11. Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, numită prin decizia conducătorului unităţii, cuprinde 2-4 profesori pentru fiecare disciplină de învăţământ şi un secretar. Calitatea de preşedinte revine directorului unităţii de învăţământ.
Art. 12. Comisia pentru etapa locală este avizată de către inspectorul şcolar de specialitate şi are aceeaşi structură ca şi comisia pentru etapa pe şcoală. În comisie sunt cooptaţi profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesională, numărul acestora fiind proporţional cu numărul elevilor participanţi. Calitatea de preşedinte revine inspectorului şcolar de specialitate judeţean/municipiul Bucureşti, iar cea de vicepreşedinte profesorilor metodişti numiţi de inspectoratul şcolar.
Art. 13. Comisia judeţeană (a municipiului Bucureşti) are structura asemănătoare cu cea a comisiilor pentru etapa locală şi este propusă de inspectorul de specialitate şi aprobată de către inspectorul şcolar general. În comisii pot fi cooptate, acolo unde este posibil, cadre didactice universitare. Inspectorul şcolar general adjunct este preşedintele comisiei judeţene/municipale Bucureşti, iar inspectorul de specialitate este vicepreşedinte la comisia disciplinei de care răspunde.
Art. 14. Comisiilor centrale le revine responsabilitatea elaborării subiectelor de concurs la etapele judeţeană şi naţională.
Art. 15. Comisiile centrale de specialitate vor analiza şi vor hotărî, în fiecare an şcolar, conţinutul bibliografiei minimale pentru concurs. Aceasta va fi publicată cu minimum trei luni înaintea desfăşurării concursurilor.
Art. 16. Rezultatele concursurilor şi concluziile comisiilor, la fazele judeţeană/municipală Bucureşti şi naţională, vor fi date publicităţii.
Art. 17. Elevii participanţi care susţin concursul în altă localitate decât cea în care domiciliază vor fi însoţiţi de un cadru didactic de specialitate. Cadrul didactic însoţitor asigură supravegherea şi îndrumarea corespunzătoare a elevilor.

IV. Atribuţiile membrilor comisiilor centrale de organizare şi evaluare

Art. 18. Preşedintele Comisiei centrale are următoarele atribuţii:

Art. 19. Vicepreşedintele Comisiei centrale de organizare şi evaluare are următoarele atribuţii:

Art. 20. Vicepreşedinţii subcomisiilor au următoarele atribuţii:

Art. 21. Secretarul Comisiei centrale de organizare şi evaluare are următoarele atribuţii:

Art. 22. Membrii Comisiei centrale de organizare şi evaluare au următoarele atribuţii:

Atribuţiile menţionate pentru membrii Comisiei centrale de organizare şi evaluare sunt valabile şi pentru membrii comisiilor etapelor anterioare acesteia.

V. Probele de concurs

Art. 23. Probele de concurs pot fi: scrise, orale şi practice. Structura probelor de concurs se stabileşte de către membrii Comisiei centrale.
Art. 24. Lucrările la probele scrise şi practice şi documentele de evidenţă specifice concursului şcolar se predau, cu proces-verbal, de secretarul comisiei unui reprezentant din conducerea şcolii unde se desfăşoară concursul şi se păstrează cel puţin un an în arhiva unităţii şcolare în care s-a desfaşurat etapa respectivă.
Art. 25. Pentru toate tipurile de concurs, subiectele pentru fazele pe şcoală şi locală sunt stabilite de către comisie, dintr-o listă de variante, cu minimum 45 de minute înainte de susţinerea probelor.
Art. 26. Timpul de lucru pentru probele de concurs se stabileşte de către comisiile de organizare şi evaluare ale concursurilor, în raport cu specificul subiectului, cu particularităţile de vârstă ale participanţilor şi cu forma de concurs, fără a depăşi 3 ore.
Art. 27. Proba teoretică scrisă la concursurile pe meserii este alcătuită din 5 cerinţe cu grad progresiv de dificultate.
Art. 28. În alcătuirea tuturor probelor se vor avea în vedere cerinţe care să? permită valorificarea creatoare a cunoştinţelor dobândite de elevi, precum şi a capacităţilor de analiză, de sinteză, de evaluare, de soluţionare şi de utilizare a cunoştiinţelor dobândite. De asemenea, se va pune în valoare spiritul de inovaţie şi de creaţie al participanţilor.
Art. 29. Concursul de selecţie a referatelor alcătuite pe baza temelor de cercetare propuse, se desfăşoară sub forma unei sesiuni de comunicări şi referate susţinute public.
Art. 30. Sesiunea de comunicări se desfăşoară în aceleaşi perioade cu celelalte concursuri. Selecţia comunicărilor şi referatelor se realizează la etapa judeţeană, care se desfăşoară cu una-două luni înainte de sesiunea naţională.

VI. Metodologia desfăşurării fazei naţionale a concursurilor şcolare

Art. 31. În dimineaţa zilei în care se desfăşoară proba teoretică scrisă sau proba practică scrisă, Comisia centrală de organizare şi evaluare asigură multiplicarea subiectelor şi păstrarea secretului acestora.
Art. 32. Totodată, vor fi desemnaţi şi instruiţi profesorii asistenţi pe săli. Specialitatea profesorilor asistenţi trebuie să fie alta decât cea care priveşte conţinutul probelor. Profesorii asistenţi vor da o declaraţie scrisă din care să rezulte că nu au rude sau elevi în sălile la care supraveghează.
Art. 33. Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi privitor la atribuţiile şi comportarea lor în timpul probelor.
Art. 34. Elevilor li se înmânează foile de concurs speciale care asigură caracterul secret al identităţii participantului. Profesorii asistenţi verifică identitatea participantului pe baza actului de identitate şi a listei de participare la concurs. Preşedintele verifică numele şi prenumele de pe fiecare lucrăre, precum şi identitatea candidatului. După verificare, preşedintele semnează şi aplică, pe colţul îndoit al lucrării, ştampila şcolii unde se desfăşoară concursul.
Art. 35. După terminarea timpului afectat concursului, care se marchează pe tablă, profesorii asistenţi primesc lucrările şi verifică numărul de pagini, care se trec în borderou.
Art. 36. Preşedintele sau vicepreşedinţii subcomisiilor şi secretarul comisiei primesc seturile de lucrări pe săli, le numerotează şi le repartizează spre evaluare echipelor formate din doi profesori. La evaluare, greşelile sunt subliniate de către evaluatori folosind culori diferite, fără a se interveni în textul lucrării. Profesorii evaluatori completează borderourile de notare, alcătuite pe baza baremurilor. Punctajul final al subiectului sau al lucrării se obţine prin medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjiri, constituită din punctajul acordat de cei doi profesori.
Art. 37. În situaţia în care punctajele acordate unuia dintre subiecte sau lucrării în ansamblu, de către cei doi profesori, diferă cu mai mult de 10 puncte, în cazul notării cu maximum 100 de puncte, se procedează la reevaluarea subiectului de către un al treilea corector. Punctajul acordat de al treilea corector intră în calculul aritmetic al notei finale.
Art. 38. Punctajul final al lucrării este media aritmetică, fără rotunjiri, a punctajelor acordate pentru fiecare subiect în parte.
Art. 39. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina din concurs în altă limbă decât limba română pot să redacteze, la cerere, lucrarea în limba lor maternă.
Art. 40. Nu pot fi propunători de subiecte preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor dacă au rude sau elevi în concurs. De asemenea, nu pot fi propunători de subiecte sau evaluatori, cadrele didactice care, la clasa/clasele sau disciplina/disciplinele respective au rude sau elevi în concurs. Membrii comisiei vor da o declaraţie scrisă în acest sens.
Art. 41. Pentru concursurile şcolare, la care există etapa internaţională, se organizează o probă de baraj, în conformitate cu cerinţele concursurilor internaţionale la care vor participa.

VII. Definitivarea rezultatelor

Art. 42. Rezultatele probelor sunt apreciate, de regulă, prin puncte de la 100 la 0, după baremele alcătuite de comisie.
Art. 43. Ierarhia, înainte de contestaţie, se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctelor obţinute.
Art. 44. Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrări scrise. Contestaţiile sunt depuse în termen de cel mult 6 ore de la afişare, la secretariatul comisiilor, termenul de analiză şi răspuns fiind de cel mult 24 ore de la depunerea contestaţiilor.
Art. 45. Pentru rezolvarea contestaţiilor, la toate fazele de concurs, preşedintele numeşte o subcomisie pentru fiecare disciplină/an de studiu alcatuită din 2-4 cadre didactice, altele decât cele care au evaluat iniţial. Hotărârile subcomisiilor de contestaţii, certificate de preşedintele comisiei, sunt definitive. După rezolvarea contestaţiilor se stabileşte clasamentul final pentru premiere, care se afişează.
Art. 46. La probele orale, precum şi la probele practice, nu se aprobă contestaţii.

VIII. Premierea

Art. 47. La etapa naţională ierarhia premiaţilor se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctelor obţinute. Pentru premiile I, II şi III se acordă cinci locuri pentru fiecare disciplină, pe an de studiu în concurs, la care participă cel puţin 75 de elevi. În cazul în care sunt sub 75 de participanţi se acordă trei locuri pentru premiile I, II şi III.
De asemenea, numărul menţiunilor poate fi de până la 25% din totalul participanţilor la concursul pe disciplina/domeniul de învăţământ. Se pot acorda şi premii speciale.
Art. 48. Premiile speciale se acordă pe baza unor criterii ce vor fi comunicate înainte de concurs. Câştigătorii acestor premii speciale se stabilesc de comisiile de organizare şi evaluare a concursurilor şcolare.
Art. 49. Drepturile elevilor şi ale personalului didactic participant la concursurile şcolare, celelalte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare.
Art. 50. În afara premiilor acordate în concurs, elevii premiaţi pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.

IX. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 51. Materialele consumabile, incluse în logistica concursului şcolar şi necesare pentru probele scrise, evaluare şi evidenţe se asigură de către inspectoratul şcolar al judeţului organizator.
Art. 52. Inspectorii de specialitate din M.E.C., vicepreşedinţi ai Comisiilor centrale, vor elabora, în scris, precizări privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor naţionale pe discipline, în spiritul şi limitele prezentului regulament.
Art. 53. Prezentul regulament intră în vigoare de la data aprobării lui prin ordin al ministrului.